<strong>Călătoria celor Doisprezece Spioni</strong> Călătoria celor doisprezece spioni este un episod important din cartea Numeri din Biblie. În această poveste, Dumnezeu îi poruncește lui Moise să trimită doisprezece bărbați, câte unul din fiecare seminție a lui Israel, pentru a explora țara Canaanului, pe care Dumnezeu le-a promis-o israeliților. Acești bărbați sunt cunoscuți ca spioni sau cercetași. Moise le dă instrucțiuni clare spionilor să observe țara, să vadă cum sunt locuitorii, dacă sunt puternici sau slabi, dacă locuiesc în cetăți sau în sate și să aducă înapoi fructe din țară. După patruzeci de zile de explorare, spionii se întorc cu un raport mixt. Ei confirmă că țara este cu adevărat bogată și aduc cu ei struguri, rodii și smochine ca dovadă. Cu toate acestea, zece dintre spioni își exprimă temerile cu privire la locuitorii puternici și cetățile fortificate, spunând că israeliții nu au nicio șansă să-i cucerească. Numai doi dintre spioni, Iosua și Caleb, își exprimă încrederea că Dumnezeu le va da puterea să cucerească țara. Din păcate, raportul negativ al celor zece spioni provoacă panică și neîncredere în rândul poporului Israel, ceea ce duce la o rebeliune împotriva lui Moise și Aaron. Drept urmare, Dumnezeu decide că generația de israeliți care a ieșit din Egipt nu va intra în Țara Promisă, ci va rătăci în deșert timp de patruzeci de ani, până când toți cei care au fost neascultători vor muri. Numai Iosua și Caleb, datorită credinței și curajului lor, vor avea privilegiul de a intra în Canaan. Această poveste subliniază importanța credinței și a încrederii în promisiunile lui Dumnezeu, precum și consecințele neascultării și lipsei de credință. [Nm 13:1-33; Nm 14:1-38]