Stela lui Meșa, cunoscută și sub numele de Piatra Moabită, este o stelă datată în jurul anului 840 î.Hr., conținând o inscripție canaanită semnificativă în numele regelui Meșa al Moabului (un regat situat în Iordania modernă). Meșa povestește cum Chemosh, zeul Moabului, a fost mânios pe poporul său și le-a permis să fie subjugați de Regatul Israel, dar în cele din urmă, Chemosh s-a întors și l-a ajutat pe Meșa să scape de jugul Israelului și să restabilească teritoriile Moabului. Meșa descrie, de asemenea, numeroasele sale proiecte de construcție. Este scrisă într-o variantă a alfabetului fenician, strâns legată de scrierea paleo-ebraică.

Piatra a fost descoperită intactă de Frederick Augustus Klein, un misionar anglican, la situl vechiului Dibon (acum Dhiban, Iordania), în august 1868. Un "squeeze" (o impresie din papier-mâché) a fost obținută de un arab local în numele lui Charles Simon Clermont-Ganneau, un arheolog bazat la consulatul francez din Ierusalim. În anul următor, stela a fost spartă în mai multe fragmente de tribul Bani Hamida, văzut ca un act de sfidare împotriva autorităților otomane care au presat beduinii să predea stela pentru a fi dată Germaniei. Clermont-Ganneau a reușit ulterior să achiziționeze fragmentele și să le reconstituie datorită impresiei făcute înainte de distrugerea stelei.

Stela lui Meșa, prima mare inscripție epigrafică canaanită găsită în regiunea Palestinei, cea mai lungă inscripție din Epoca Fierului descoperită vreodată în regiune, constituie principala dovadă pentru limba moabită și este o "piatră de temelie a epigrafiei semitice" și a istoriei. Stela, a cărei poveste paralelează, cu unele diferențe, un episod din Cărțile Regilor din Biblie [2Împ 3:4 -28], oferă informații neprețuite despre limba moabită și relația politică dintre Moab și Israel într-un moment din secolul al IX-lea î.Hr. Este cea mai extinsă inscripție recuperată vreodată care se referă la regatul Israelului (casa lui Omri); conține cea mai veche referință extrabiblică sigură la zeul israelit Yahweh. Este, de asemenea, una dintre cele patru inscripții contemporane cunoscute care conțin numele Israelului, celelalte fiind Stela Merneptah, Stela Tel Dan și unul dintre Monoliții Kurkh. Autenticitatea sa a fost disputată de-a lungul anilor, iar unii minimalisti biblici sugerează că textul nu a fost istoric, ci o alegorie biblică. Stela însăși este considerată autentică și istorică de marea majoritate a arheologilor biblici de astăzi.

Stela face parte din colecția Muzeului Luvru din Paris, Franța, din 1873. Iordania cere returnarea sa la locul de origine din 2014.